Casa de marcat: obligatorie sau nu?
Indiferent de codul CAEN al firmei tale, exista anumite situații care te fac obligat să deții o casă de marcat pentru emiterea bonurilor fiscale.
Conform art. 1 din OUG 28/1999 operatorii economici care livrează bunuri sau prestează servicii direct către persoane fizice sunt obligați să emită bonuri fiscale cu aparate de marcat electronice fiscale. Excepție fac operatorii economici care fac vânzări către persoane fizice doar ocazional, art 4. din Normele Metodologice, prevăzând această obligație ca fiind doar pentru cei care fac vânzări cu caracter permanent.
Conform art. 2 din OUG28/1999 privind obligația de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, fac excepție de la prevederi:
– comerțul ocazional cu produse agricole din producție proprie efectuat de către producătorii agricoli individuali, autorizați (din piețe, târguri, oboare sau alte locuri autorizate).
– vânzarea de ziare sau alte publicații prin distribuitori autorizați;
– vânzarea de bilete sau abonamente către utilizatorii de transport public în interiorul unei localități;
– serviciile de transport feroviar public, intern sau internațional, prestate de Societăți Comerciale, în baza unui bilet sau abonament, tipărite conform legii;
– vânzarea de bilete de acces la teatru, spectacole, muzee, expoziții, târguri, grădini zoologice / botanice, biblioteci, locuri de parcare, etc.
-vânzarea obiectelor de cult și a serviciilor religioase prestate de instituțiile de cult;
– activitățile de asigurări și ale caselor de pensii, intermedierile financiare și activitățile auxiliare acestora. Nu sunt exceptate schimburile valutare.
– activitățile de joc de noroc desfășurate prin intermediul aparatelor care funcționează în baza introducerii unor monede sau bancnote;
– activitățile desfășurate ca profesii libere sub toate formele de organizare, care nu implică crearea unei Societăți.
– comerțul cu amănuntul prin curieri, ori livrarea de corespondență, cu excepția livrărilor la domiciliu a magazinelor / unități de alimentație, pe bază de comandă;
– livrarea de bunuri prin intermediul unor automate care presupun introducerea unor monede sau bancnote și conțin un sistem integrat de contorizare și evidență a sumelor încasate, cu excepția livrărilor energetice ( titlu VII din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal);
– serviciile de instalații și reparații, construcții, amenajari efectuate în locuințe;
– comerțul de tip cash & carry prestat de comercianții care oferă spre vânzare bunuri prin sistemul de autoservire către persoane fizice înregistrate în baza de date a vânzătorului, în scopul utilizării acestora ca bunuri consumabile;
Nu au, așadar, obligația de a deține case de marcat electronice fiscale agenții economici care desfășoare orice activitate descrisă mai sus și nici cei care livrează bunuri ori prestează servicii ocazional către persoane fizice.
Ai în continuare întrebări cu privire la acest aspect și ai nevoie de suport? Nu ezita să ne contactezi > contact.
